Ave formosissima / Slava tie, cea mai frumoasa

Ave formosissima

Ave formosissima,
gemma pretiosa,
ave decus virginum,
virgo gloriosa,


ave mundi luminar,
ave mundi rosa,
Blanziflor et Helena,
Venus generosa!



Slava tie, cea mai frumoasa


Fii slavita cea mai frumoasa, margaritar nepretuit, slava tie, podoaba a fecioarelor, cea mai slavita dintre ele, slava tie, lumina a lumii, fii slavit, tu trandafir al lumii, Blanchefleur si Helena, Venera cea generoasa.


Sursa : www.Limbalatina.ro

Tempus est iocundum / Vremea e placuta

Tempus est iocundum

Tempus est iocundum,
o virgines,
modo congaudete
vos iuvenes.

(BARITON):
Oh, oh, oh,
totus floreo,
iam amore virginali
totus ardeo,
novus, novus amor
est, quo pereo.

(FEMEI):
Mea me confortat
promisio,
mea me deportat.

(SOPRANA SI BAIETI):
Oh, oh, oh,
totus floreo,
iam amore virginali
totus ardeo,
novus, novus amor
est, quo pereo.

(BARBATI:):
Tempore brumali
vir patiens,
animo vernali
lasciviens.

(BARITON):
Oh, oh, oh,
totus floreo,
iam amore virginali
totus ardeo,
novus, novus amor
est, quo pereo.

(FEMEI):
Mea mecum ludit
virginitas,
mea me detrudit
simplicitas.

(SOPRANA SI VOCE):
Oh, oh, oh,
totus floreo,
iam amore virginali
totus ardeo,
novus, novus amor
est, quo pereo.

(COR):
Veni, domicela,
cum gaudio,
veni, veni, pulchra,
iam pereo.

(BARITON, VOCE SI COR):
Oh, oh, oh,
totus floreo,
iam amore virginali
totus ardeo,
novus, novus amor
est, quo pereo.



Vremea e placuta


Vremea e placuta, fetelor, bucurati-va si voi, tinerilor.

Eu infloresc de tot, Dragostea pentru o fecioara ma mistuie cu totul, din pricina unei noi iubiri ma prapadesc.

Speranta imi da puteri, refuzul ma doboara.

Oh! Eu infloresc de tot, etc...

Vremea racoroasa face sa sufere pe barbatul cu inima neastamparata.

Oh! Eu infloresc de tot, etc...

Cumintenia mea isi rade de mine, iar timiditatea nu face decat sa ma indeparteze.

Oh! Eu infloresc de tot, etc...

Vino, stapana cu bucurie, vino, vino, frumoaso, de nu, eu pier indata.

Oh! Eu infloresc de tot, etc...


Sursa : www.Limbalatina.ro

In truitina / In cumpana

In truitina

In truitina mentis dubia
fluctuant contraria
lascivus amor et pudicitia.
Sed eligo quod video,
collum iugo prebeo:
ad iugum tamen suave transeo.



In cumpana


In cumpana stau indoielile sufletului, luvtandu-se cap in cap dragostea neastamparata si castitatea.

Dar eu aleg ceea ce vad, gatul mi-l ofer jugului, ma aplec usor unui jug atat de dulce.


Sursa : www.Limbalatina.ro

Veni, veni, venias / Vino, vino, sa vii

Veni, veni, venias

Veni, veni, venias
ne me mori facias,
hyrca, hyrce, nazaza,
trillirivos...


Pulchra tibi facies
oculorum acies,
capillorum series,
o quam clara species!


Rosa rubicundior,
lilio candidior,
omnibus formosior,
semper in te glorior!



Vino, vino, sa vii


Vino, vino, sa vii, nu ma face sa mor, hyrca, hyrce, nazaza, trillirivos...

Cat de frumos ti-e chipul, cat de patrunzatori ti-s ochii, cat de bogat ti-e parul, ah, ce fiinta minunata!

Mai rumena ca un trandafir, mai alba ca un crin, decat toate mai frumoasa, mereu te voi slavi.


Sursa : www.Limbalatina.ro

Si puer cum puella / Daca un baiat si o fata

Si puer cum puella

Si puer cum puelulla
moraretur in cellula,
felix coniunctio.
Amore suscrescente


pariter e medio
avulso procul tedio,
fit ludus ineffabilis
membris, lacertis, labii.



Daca un baiat si o fata


Daca un baiat si o fata ar zabovi intr-o odaie, ce fericita imprejurare.

In timp ce dragostea creste, in suflete lasand rusinea la o parte, incepe jocul minunat al membrelor, bratelor, buzelor.


Circa mea pectora / In sufletul meu

Circa mea pectora

Circa mea pectora
multa sunt suspiria
de tua pulchritudine,
que me ledunt misere.
Manda liet,
manda liet
min geselle
chumet niet.


Tui lucent oculi
sicut solis radii
sicut splendor fulguris
lucem donat tenebris.
Manda liet,
manda liet
min geselle
chumet niet.


Vellet deus,
vellent dii
quod mente proposui:
ut eius reserassem vincula.
Manda liet,
manda liet
min geselle
chumet niet.



In sufletul meu


Sufletul meu suspina-ntruna din cauza frumusetii tale care ma face nenorocit. Manda liet, iubitul meu nu mai vine!

Ochii tai stralucesc ca si razele soarelui si daruiesc intunericului lumina aidoma stralucirii fulgerului. Manda liet, etc...

Zeul invaluie, zeii pun cununa ce aminteste de ceea ce urmeaza, ca pierderea fecioriei aduce cu sine placutul jug al dragostei. Manda liet, etc...




Sursa : www.Limbalatina.ro

Stetit puella / Statea fetita

Stetit puella

Stetit puella
rufa tunica;
si quis eam tetigit,
tunica crepuit.
Eia.


Stetit puella
tamquam rosula;
facie splenduit,
os eius fioruit.
Eia.



Statea fetita


Statea fetita, rosie tunica-i era; de cineva o atingea, tunica-i fosnea. Eia.

Fetita statea, fata-i stralucea, gura-i inflorea, ca un trandafir era.


Sursa : www.Limbalatina.ro

Dies, nox et omnia / Ziua, noaptea si toate

Dies, nox et omnia

Dies, nox et omnia
michi sunt contraria;
virginum colloquia
me fay planszer,
oy suvenz suspirer,
plu me fay temer.

O sodales, ludite,
vos qui scitis dicite
michi mesto parcite,
grand ey dolur
attamen consulite
per voster honur.

Tua pulchra facies
me fay planszer milies,
pectus habet glacies.
A remender
statim vivus fierem
per un baser.



Ziua, noaptea si toate


Ziua, noaptea si toate imi sunt potrivnice. Vorbele fetelor ma fac adesea sa plang si sa suspin, dar si mai mult sa le iubesc.

O, prieteni, petreceti, iar cei ce stiti, spuneti-mi, indurati-va de mine, caci durerea mea e mare, totusi consolati-ma pe onoarea voastra.

Chipul tau frumos ma face sa vars mii de lacrimi, inima mi-a inghetat, m-ar lecui doar un sarut care m-ar face-ndata viu.




Sursa : www.Limbalatina.ro

Amor volat undique / Amor zboara pretutindeni

Amor volat undique

Amor volat undique,
captus est libidine.
Iuvenes, iuvencule
coniunguntur merito.

(SOPRANA):
Siqua sine socio,
caret omni gaudio;
tenet noctis infima
sub intimo
cordis in custodia.

(BAIETI):
Fit res amarissima.



Amor zboara pretutindeni


Amor zboara pretutindeni; prinsi de dragoste, tineri si tinere se casatoresc.

Daca o tanara e fara iubit, lipsita-i de orice bucurii in adancul inimii ca salasluieste in intunericul noptii.




Sursa : www.Limbalatina.ro

In taberna / Cand suntem in carciuma

In taberna

In taberna quando sumus,
noncuramuw quid sit humus,
sed ad ludum properamus,
cui semper insudamus.
Quid agatur in taberna
ubi nummus est pincerna,
hoc est opus ut queratur,
si quid loquar, audiatur.

Quidam ludunt, quidam bibunt,
quidam indiscrete vivunt.
Sed in ludo qui morantur,
ex his quidam denudantur
quidam ibi vestiuntur,
quidam saccis induuntur.
Ibi nulus timet mortem
sed pro Baccho mitunt sortem.

Primo pro nummata vini,
ex hac bibunt libertini:
semel bibunt pro captivis,
post hec bibunt ter pro vivis,
quater pro Christianis cunctis
quinquies pro fidelibus defunctis,
sexies pro sororibus vanis,
septies pro militibus silvanis.

Octies pro fratribus perversis,
nonies pro monachis dispersis,
decies pro navigantibus
undecies pro discordantibus,
duodecies pro penitentibus,
tredecies pro iter agentibus.
Tam pro papa quam pro rege
bibunt omnes sine lege.

Bibit Hera, bibit Herus,
bibit miles, bibit clerus,
bibit ille, bibit illa,
servis cum ancilla,
bibit velox, bibit piger,
bibit albus, bibit niger,
bibit constans, bibit vagus,
bibit rudis, bibit magnus.

Bibit pauper et egrotus,
bibit exul et ignotus,
bibit puer, bibit canus,
bibit presul et decanus,
bibit soror, bibit frater,
bibit anus, bibit mater,
bibit ista, bibit ille,
bibunt centum, bibunt mille.
Parum sexcente nummate
durant cum immoderate
bibunt omnes sine meta,
quamvis bibant mente leta,
sic nos rodunt omnes gentes
et sic erimus egentes.
Qui nos rodunt confundantur
et cum iustis non scribantur.



Cand suntem in carciuma


Cand suntem in carciuma, nu ne gandim la mormant, ci ne gandim la petreceri, caci ele ne atrag mereu. De vrei sa stii ce se petrece la carciuma, unde banul se arunca, asculta atunci ce-ti voi spune.

Unii petrec altii beau, altii traiesc in desfrau. Iar din cei ce zabovesc la joc, unii sunt dezbracati, unii umbla acolo-n haine, altii trag pe ei doar zdrente. Nimeni nu se teme de moarte, ci-si inchina soarta lui Bachus:

Intai beau cei liberi, band de dragul vinului, beau apoi pentru cei luati prinsi, iar a treia oara pentru cei in viata, a patra oara pentru toti crestinii, a cincea oara pentru cei morti, a sasea oara pentru surorile cochete, a saptea oara pentru soldatii din paduri.

A opta oara pentru fratii cei rai, a noua oara pentru calugarii plecati, a zecea oara pentru corabieri, a unsprezecea oara pentru cei certati, a douasprezecea oara pentru cei ce se caiesc. . A treisprezecea oara pentru drumeti, Ba pentru papa, ba pentru rege, Beau cu totii, fara nici o lege.

Bea stapana, bea stapanul, bea soldatul, bea preotul, bea acela, bea aceea, bea si sclavul, bea si sclava, bea cel iute, bea cel lenes, bea cel alb, bea cel negru, bea cel statornic, bea drumetul, bea incultul, bea inteleptul.

Bea saracul si bolnavul, bea exilatul si necunoscutul, bea baiatul, bea mosneagul, bea dansatorul, bea decanul, bea sora, bea fratele, bea bunica, bea mama, bea acesta, bea acela, beau o suta, beau o mie. Risipesc cel putin sase sute de galbeni, caci toti beau fara masura si fara sfarsit, desi beau cu mintea treaza si astfel ne disting toate neamurile si astfel vom fi saraciti. Cei ce ne sapa sa se scufunde si sa nu fie numarati printre cei drepti.




Sursa : www.Limbalatina.ro

Ego sum abbas / Eu sunt stapanul

Ego sum abbas

Ego sum abbas Cucaniensis
et consilium meum est cum bibulis,
et in secta Decii voluntas mea est,
et qui mane me quesierit in taberna,
post vesperam nudus egredietur,
et sic denudatus veste clamabit:

(BARITON SI COR MASCULIN):
Wafna, wafna!
quid fecisti sors turpassi
nostre vite gaudia
abstulisti omnia!



Eu sunt stapanul


Eu sunt abatele din Cuca si in sfat cu bautorii vointa mea este-n tovarasia lui Decius.

Si cine ma cauta dimineata in carciuma, va iesi seara dezbracat si asa, fara haine, va striga: Vai, vai! Soarta nereusita, ce-ai facut? Ai indepartat din viata noastra orice bucurii?




Sursa : www.Limbalatina.ro

Olim lacus colueram

Olim lacus colueram

Olim lacus colueram
olim pulcher existeram,
dum cignus ego fueram.

(COR MASCULIN):
Miser, miser!
modo niger
et ustus fortiter!

(TENOR):
Girat, regirat garcifer;
me rogus urit fortiter;
propinat me nunc dapifer,

(COR MASCULIN):
Miser, miser! modo niger
et ustus fortiter!


Nunc in scutella iaceo,
et volitare nequeo
dentes frendentes video:

((COR MASCULIN):
Miser, miser!
modo niger
et ustus fortiter!


Sursa : www.Limbalatina.ro

Estuans interius / Aprins de manie

Estuans interius

Estuans interius
ira vehementi
in amaritudine
loquor mee menti:
factus de materia,
cinis elementi
similis sum folio,
de quo ludunt venti.

Cum sit enim proprium
viro sapienti
supra petram ponere
sedem fundamenti,
stultus ego comparor
fluvio labenti,
sub eodem tramite
nuncquam permanenti.

Feror ego peluti
sine nauta navis,
ut per vias aeris
vaga fertur avis:
non me tenent vincula
non me tenet clavis,
quero mihi similes
et adiungor pravis.

Mihi cordis gravitas
res videtur gravis:
iocis est amabilis
dulciorque favis:
quicquid Venus imperat,
labor est suavis,
que nunquam in cordibus
habitat ignavis.

Via lata gradior
more iuventutis
inplicor et vitiis
immemor virtutis,
voluptatis avidus
magis quam salutis,
mortuus in anima
curam gero cutis.



Aprins de manie


Aprins de manie puternica, va spun voua, in amaraciunea sufletului meu creat din lut, nimic alt decat cenusa sunt asemanator frunzei cu care se joaca vantul.

Caci pe cand ii sta bine celui intelept sa-si aseze temelia pe stanca, eu, prostul de mine, sunt asemenea unui rau care nu curge niciodata in aceeasi albie.

Sunt purtat ca si corabia fara corabier si ca pasarea ratacita pe caile vazduhului! nu ma tin lanturi si nici zavoare caut pe cei ce-mi seamana si ma leg de cei rai.

Dragostea imi pare lucru mare; jocul ei e placut, iar favoarea si mai dulce; orice porunca a Venerei, este o truda placuta, care nu salasluieste niciodata in sufletele trandave.

Pasesc pe calea cea larga dupa obiceiul din tinerete, ma dedau viciilor si uit de virtuti, mai lacom dupa placeri decat dupa mantuire. Doar mort voi purta grija in sufletul meu.


Sursa : www.Limbalatina.ro

Were diu werlt alle min / De-ar fi lumea-ntreaga a mea

Were diu werlt alle min

Were diu werlt alle min
von deme mere unze an den Rin
des wolt ih mich darben,
daz diu chunegin von Engellant
lege an minen armen.



De-ar fi lumea-ntreaga a mea


De-ar fi lumea-ntreaga a mea, de la mare si pana la Rin m-as lipsi bucuros de ea, daca pe regina Angliei as putea-o strange-n brate.




Sursa : www.Limbalatina.ro

Reie / Cele ce umpla prinprejur

Reie

Swaz hie gat umbe
swaz hie gat umbe,
daz sint alles megede,
die wellent an man
allen disen sumer gan!

Chume, chum, geselle min,
ih enbite harte din,
chume, chum, geselle min.

Suzer rosenvarwer munt,
chum un mache mich gesunt,
chum un mache mich gesunt
suzer rosenvarwer munt.

Swaz hie gat umbe
swaz hie gat umbe,
daz sint alles megede,
die wellent an man
allen disen sumer gan!



Cele ce umpla prinprejur


Cele ce umbla prinprejur Sunt toate tinere fete ce vor sa se marite toate in aceasta vara.

Vino, vino dragul meu! greu ma chinuie dorul tau! Vino, vino dragul meu.

Gura dulce, trandafirie, Vino, scapa-ma de rau.




Sursa : www.Limbalatina.ro

Chramer, gip die varwe mir / Mai bacane, da-mi vopsele

Chramer, gip die varwe mir


Chramer, gip die varwe mir,
die min wengel roete,
damit ich die jungen man
an ir dank der minnenliebe noete.
Seht mich an,
jungen man!
lat mich iu gevallen!

Minnet tugentliche man,
minnecliche frouwen!
Minne tuot iu hoch gemout
unde lat iuch in hohen eren schouwen.
Seht mich an
jungen man!
lat mich iu gevallen!

Wol dir, werit, daz du bist
also freudenriche!
ich will dir sin undertan
durch din liebe immer sicherliche.
Seht mich an
jungen man!
lat mich iu gevallen!


Mai bacane, da-mi vopsele


Mai bacane, da-mi vopsele, sa-mi rumenesc obrajii, si astfel sa-i fac pe tineri sa ma iubeasca.

Priveste-ma tinere, lasa-ma sa-ti plac!

Barbati virtuosi, indragiti Femeile demne de iubire. Dragostea va inalta inimile. Lasati-va priviti in inalta cinste! Priveste-ma, etc...

Slava tie, lume caci tu esti atat de plina de bucurii! vreau sa-ti fiu supus printr-o dragoste vesnica. Priveste-ma, etc...

Floret silva nobilis / Infloreste padurea

(COR):
Floret silva nobilis
floribus et foliis.

(COR MIC):
Ubi est antiquus
meus amicu?
Hinc equitavit,
eia, quis me amabit?

(COR):
Floret silva undique,
nah min gesellen ist mir we.

(COR MIC):
Gruonet der walt allenthalben,
wa ist min geselle alse lange?
Der ist geriten hinnen,
o wi, wer sol mich minnen.



Infloreste padurea


Infloreste padurea cea mandra cu frunze si flori. Unde-o fi vechiul meu prieten? A plecat de aici calare, vai, cine ma va iubi?

Infloreste peste tot padurea dupa dragul meu mi-e dor, infloreste peste tot padurea; oare unde intarzie dragul meu atat de mult? A plecat de-aici calare, Vai, vai, cine ma va iubi.


Sursa : www.Limbalatina.ro

Ecce gratum / Iata placuta

Ecce gratum

Ecce gratum
et optatum
ver reducit gaudia,
purpuratum
floret pratum,
Sol serenat omnia.
Iamiam cedant tristia!
Estas redit,
nunc recedit
Hyemis sevitia.


Iam liquescit
et decrescit
grando, nix et cetera;
bruma fugit,
et iam sugit
Ver Estatis ubera;
illi mens est misera,
qui nec vivit,
nec lascivit
sub Estatis dextera.


Gloriantur
et letantur
in melle dulcedinis,
qui conantur,
ut utantur
premio Cupidinis:
simus jussu Cypridinis
gloriantes
et letantes
pares esse Paridis.



Iata placuta


Iata placuta si dorita primavara ne aduce iar bucurii: livada aurie infloreste; soarele straluceste peste tot. Necazurile se sfarsesc.

Vara se reintoarce, iar iarna cea cruda se indeparteaza. Se topeste si dispare grindina, neaua si celelalte; bruma o ia la goana, iar primavara suge de-acum din ugerul verii.

Este nenorocit acela care nu traieste si nu zboara sub obladuirea verii! Fie fericit si sa se bucure de dulceata mierii cei ce incearca sa se foloseasca de darul lui Cupidon; din porunca Afroditei sa fim fericiti si sa ne veselim asemenea lui Paris.


Sursa : Limbalatina.ro

Omnia Sol temperat / Soarele le linisteste pe toate

Omnia Sol temperat

Omnia Sol temperat
purus et subtilis,
novo mundo reserat
faciem Aprilis,
ad amorem properat
animus herilis
et iocundis imperat
deus puerilis.


Rerum tanta novitas
in solemni vere
et veris auctoritas
juvet nos gaudere;
vias prebet solitas,
et in tuo vere,
fides est et probitas
tuum retinere.


Ama me fideliter,
fidem mea noto:
de corde totaliter
et ex mente tota
sum presentialiter
absens in remota,
quisquis amat taliter,
volvitur in rota.



Soarele le linisteste pe toate


Soarele senin si gingas le linisteste pe toate. Aprilie desface fata unei lumi noi.

Suflet tanar se grabeste spre Amor, iar Cupidon stapaneste in veselie.

Atata prospetime-a firii in solemna primavara ca si-a ei maretie ne indeamna la bucurie. Mergi pe caile cunoscute si in primavara ta pastreaza-ti increderea si cinstea.

Iubeste-ma cu credinta! Tine minte credinta mea; din toata inima si din tot sufletul meu sunt al tau cu totul uitand de toate. Cine iubeste, astfel se chinuieste.


Sursa : Limbalatina.ro

Veris leta facies/ Frumosul chip al primaverii

Veris leta facies

Veris leta facies
mundo propinatur,
hiemalis acies
victa iam fugatur,
in vestitu vario
Flora principatur,
nemorum dulcisono
que cantu celebratur.


Flore fusus gremio
Phebus novo more
risum dat, hac vario
iam stipate flore.
Zephyrus nectareo
spirans in odore.
Certatim pro bravio
curramus in amore.


Cytharizat cantico
dulcis Philomena,
flore rident vario
prata iam serena,
salit cetus avium
silve per amena,
chorus promit virgin
iam gaudia millena.



Frumosul chip al primaverii


Frumosul chip al primaverii grabnic paseste-n lume; taisul ascutit al iernii la goana o ia acum, invins; felurit impodobita Flora-si incepe domnia, sarbatorita prin tonuri dulci si canturi din livezi.

Floarea abia iesita dintr-un fir de iarba Phoebus o face iar sa surada insotite de multe alte felurite flori.

Zefirul raspandeste Dulcea-i mireasma; ne-ntoarcem slavindu-l si ne dedam iubirii.

Gingasa privighetoare canta pe strune de chitara; livezile luminoase se veselesc in podoaba florilor stol de pasari zboara prin placute paduri, iar cantece de fecioara mii de bucurii tresalta.


Sursa : Limbalatina.ro

Fortune plango vulnera/ Deplang ranile soartei

Fortune plango vulnera

Fortune plango vulnera
stillantibus ocellis
quod sua michi munera
subtrahit rebellis.
Verum est, quod legitur,
fronte capillata,
sed plerumque sequitur
occasio clavata.


In Fortune solio,
sederam elatus,
prosperitatis vario
flore coronatus;
quicquid enim florui
felix et beatus,
nunc a summo corrui
gloria privatus.


Fortune rota volvitur:
descendo minoratus;
alter in altum tollitur;
nimis exaltatus
rex sedet in vertice,
caveat ruinam!
nam sub axe legimus
Hecubam reginam.



Deplang ranile soartei


Deplang, cu ochii inlacrimati ranile pricinuite de soarta, caci ea dusmanoasa, imi rapeste darurile sale. Este adevarat ca alegi cand parul buclat iti inconjoara fruntea dar de cele mai multe ori ocazia se iveste abia cand ti-e capul chel.

Stateam sus, in culmea fericirii, incununat cu florile belsugului; iar cel ce inflorea odinioara, fericit si multumit, este acum prabusit de pe culmi si lipsit de glorie.

Roata soartei se invarteste eu cobor umilit; altul este ridicat in slavi chiar prea mult. Ca un rege sta pe culme; fereasca-se insa de prabusire caci doar sub ceruri s-a aflat si regina Hecuba.


Sursa : Limbalatina.ro

O Fortuna / Ah, Soarta

O Fortuna

O Fortuna
velut luna
statu variabilis,
semper crescis
aut decrescis;
vita detestabilis
nunc obdurat
et tunc curat
ludo mentis aciem,
egestatem,
potestatem
dissolvit ut glaciem.


Sors immanis
et inanis,
rota tu volubilis,
status malus,
vana salus
semper dissolubilis,
obumbrata
et velata
michi quoque niteris;
nunc per ludum
dorsum nudum
fero tui sceleris.


Sors salutis
et virtutis
michi nunc contraria,
est affectus
et defectus
semper in angaria.
Hac in hora
sine mora
corde pulsum tangite;
quod per sortem
sternit fortem,
mecum omnes plangite!



Ah, Soarta


Ah, Soarta esti precum luna nestatornica, mereu cresti, mereu descresti; viata amara cand ne-o dai, cand ne-o iei batandu-ti joc de noi, saracia si puterea ca ghiata se topesc;

Soarta infricosatoare si desarta te schimbi prea usor, fie jale grea fie fericire desarta tu le destrami neincetat. Intunecata si nepatrunsa ma apesi si pe mine. Acum datorita tie, umblu cu spatele gol, purtand povara nelegiuirii tale.

Norocul binelui si al frumosului imi este acum potrivnic; ce-i bine, ce-i rau, eu traiesc in neliniste, in acest ceas fara zabava, atingeti strunele inimii si plangeti toti cu mine, caci prin soarta a fost invins cel tare!


Sursa : Limbalatina.ro

Referate Limba Latina


latina, limba, gramatica, istorie antica, teste, referate,
dictionar online, download, morfologie, limba latina,
biblioteca.
Un site cu tot ce tine de limba latina:
gramatica limbii latine (morfologie si sintaxa),
biblioteca electronica cu sala de lectura,
de joaca, de clasa, de imprumut, Dictionar latin - roman
- latin online, Finis Africae), teste (testarea cunostintelor
de limba latina), album foto cu imagini antice, istoria
Romei antice si mitologie (tabel cronologic cu istoria
antichitatii romane, zei romani si greci), referate
despre literatura si limba latina, download programe
utile pentru practica limbii latine.